Calatoriile mele prin imagini

Calatoriile mele prin imagini

sâmbătă, 22 octombrie 2011

Defileul Jiului vazut de sus


          Vazusem cateva fotografii la Mircea Croitor dintr-o tura in aceasta zona si mi-au placut. I-am cerut track-ul GPS pentru eventualitatea ca voi ajunge in acea zona in care putini turisti ajung, fiind atrasi mai degraba de inaltimile "fratelui de peste drum", adica Parangul.
          Insa, cum turele de o zi le fac fara pregatire, doar urmand inspiratia din dimineta plecarii, am uitat sa incarc track-ul in GPS si ca sa ajung unde doream, a trebuit sa improvizez, pentru ca traseul turistic si descrierile din ghiduri bineinteles, se opresc la Schitul Locurele.
     
          Nu plec cu masina din Targu Jiu si aleg varianta trenului la ducere, urmand sa ma intorc cu una din numeroasele curse Normandia. Nu cum facusem cu doua saptamani in urma, cand am asteptat in statia Lainici un tren care nu a fost anuntat ca este anulat. Decat cand era prea tarziu.

          Acum las fotografiile sa "vorbeasca" in locul meu.

          Coborarea spre sosea din statia CFR Lainici:



          Intrarea in traseul marcat, spre schitul Locurele, nu inainte de a studia un panou informativ cu harta judetului Gorj si traseele turistice marcate ale judetului:




          Manastirea Lainici:


          Din cauza frigului, acea ora si jumatate se transforma in 40 de minute pana ajung la schitul Locurele, nu inainte de a citi avertizarile referitoare la femei:



          Avand pe mine pantaloni, trec repede pe langa schit cu teama unui posibil control amanuntit din care cei care au pus acea interdictie sa-si dea seama daca sunt femeie sau barbat. Nici nu apuc sa rasuflu usurat, ca vad ca urmeaza sa trec pe langa alt schit, cu aceleasi interdictii (dupa parerea mea discriminatorii) referitoare la femei. Din acele cuvinte reiese ca mai bine o fusta scurta de o palma decat un pantalon decent, asa ca nu inteleg de unde aceasta obligatie de a purta fusta si batic.



          Trec repede si de acel schit si de aici sunt in "no man's land". Nu gasesc continuarea sugerata de Mircea si incep sa urc direct prin padure, pe unde mi se pare ca e mai usor. Ajutandu-ma destul de mult si de maini, cu doi pasi in fata si unul inapoi, ajung intr-o zona mai libera, defrisata natural. De zapada si de fulgere dupa cum am dedus din urmele lasate de foc.



          Incep deja sa zaresc muntii Parang printre crengile care au incepus sa piarda frunzele:



          Luna inca e pe cer:


          Ajung in fine la "the best point of view"


          Intradevar, frumoasa priveliste catre muntii Parang, Capatanii si Defileul Jiului in zona Lainici.